Mizerie umana…asa as caracteriza eu, Adela, o simpla persoana care a lucrat pentru site-ul spt timp de 3 luni de zile, toate “lucrurile” petrecute in redactie. Mizerie umana a fost comportamentul Porcului care incerca prin tot felul de metode primitive si nedemne sa isi satisfaca nevoile fizice, mai exact cele sexuale…si ca orice copil prost in momentul in care era refuzat (la inceput politicos…apoi…) se simtea atat de frustrat incat incerca sa te faca si pe tine sa te simti la fel de mizerabil ca el….aici vreau sa spun ca imi pare un sincer rau pt acele fete naïve (nu dau nume) care l-au acceptat de frica de a nu fi date afara si care s-au regasit in complimentele lui simpliste de genu’: “Vai ce ochi frumosi ai…si speciali..si etc.”
Ideea e ca fostii mari sefi se imprumutau si intre ei…fiind intr-o sambata dupa-masa singura la munca, am descoperit cu stupoare (daca altii vedeau arhiva mea de mess, eu de ce nu m-as uita si in arhiva lor?) ca pupincuristul redactor-sef adjunct il implora (in scris) pe redactorul sef sa ii ofere niste bani (imprumut:P) intrucat doreste sa impresioneze o fatuca scotand-o in oras….si asta nu era o ocazie care sa ii scape. Mai pervers, sau cunoscandu-i hramul, Porcul a refuzat politicos propunerea, eschivandu-se ca nu are.
Iar daca tot am ajuns sa vb despre Tzoca, pot spune fara niciun regret ca acest – intrucat nu vreau sa par rasista, o sa scriu – individ din “suburbiile” Craiovei este de o impertinenta si de un tupeu jegos cum mai rar intalnesti chiar si in zilelel noastre….si credeti-ma stiu ce spun!!! “Trecerea” mea pe la spt o stie toata lumea…am stat o saptamana de proba…dupa care, in loc sa primesc un raspuns (fie el da, fie el nu) cum mi se promisese, am fost luata la misto de baietasul de cartier Tzoca: “Dar ce, te grabesti?”. Demoralizata total, realizand ca am dat peste un om neserios, si vand sa plec, m-am lovit de Gheorghiu care mi-a spus sa nu il iau pe “adjunctul” in seama ca “asa e el”…zdreanta adaug eu…acum.
Dar sa ma intorc la Tzoca…mi-a promis ca voi fi angajata, iar contractul individual de munca (care ar fi trebuit sa existe din prima zi) “e doar o formalitate, care se va face”…nu o sa mai zic de ce crize de isterie am avut parte in momentul in care am spus….dupa vreo doua luni…bine, bine, dar daca e o formalitate de ce nu se infaptuieste? In concluzie, am lucrat 3 luni, fara a primi niciun ban…si mai grav….fara a primi niciun strop de respect. Lucram si cate 12 ore pe zi, facand evident si treaba lui Pavel (persoana care nu avea, in conditii normale, ce sa caute intr-o redactie); acest specimen uita sa vina la munca, statea degeaba, nu facea altceva decat copy paste, iar orice idee care o aveam…din dorinta de a face lucrurile cat mai bine era automat respinsa categoric atat de Pavel, dar mai ales de Toca.
Si apropo…redactorul sef cu “adjunctul”, in loc sa se gandeasca cu adevarat (cu toate ca tinand cont de cine e vorba e cam mult spus -gandeasca-) la ce ar trebui facut cu adevarat intr-o redactie ei stateau si vb pe messenger tot felul de subiecte “interesante” gen cand ma duc eu la wc si ce fac…va las pe voi sa le deduceti pe celelalte…
Si, in incheiere, in speranta ca aceste randuri vor ajunge sa fie citite de cine trebuie, vreau sa ii spun in mod special “adjunctului”…ca pe mine nu ma intereseaza pe cine a prostit, respectiv pupat in fund ca sa ajunga in functie si ca eu nu am facut si n-o sa fac niciodata asta, in special fata de o mizerie umana ca el. Pot afirma fara nicio remuscare ca Tzoca nu are (fata ca fata…nu asta e problema, ci) creierul suficient de dezvoltat pentru a fi redactorul sef adjunct al unui fost cotidian respectabil…si nici stapanirea de sine necesara….de remarcat faptul cand a sarit la bataie pe culoarele redactiei…stiti voi de cate ori si cu cine…doar erati de fata.